V.Sirbu (Braila). Practici funerare la getii din lunca Dunarii de Jos (sec. VI-III a. Chr.). под ред. Е.В.Ярового.Древнейшие общности земледельцев и скотоводов Северного Причерноморья (V тыс. до н.э. - V век н.э.).

под ред. Е.В.Ярового.   Древнейшие общности земледельцев и скотоводов Северного Причерноморья (V тыс. до н.э. - V век н.э.)



V.Sirbu (Braila). Practici funerare la getii din lunca Dunarii de Jos (sec. VI-III a. Chr.)



загрузка...

Argument. Practicilc funerare includ un ansamblu de rituri si ritualuri, ce decurg dintr-o anume ideologie funerara, specifice unui popor (populatie) comunitati. Ele nu sunt imuabile, ci cunosc o anume dinamica, ca o consecinta a unor evolutii interne sau a unor influente externe.

Izvoarele scrise [Herodot, IV, 93] ii mentioneaza pe geti la sfarsitul sec. VI a. Chr. in zona Dunarii de Jos iar descoperirile arheologice evidentiaza o cultura materiala omogena in trasaturile ei esentiale, in sec. VI-II1 a.Chr., in aceasta zona.

Aria geografica la care ne vom referi este zona Duna de Jos, de la Calarasi la varsarea fluviului in Marea Neagra, incluzand descoperirile aflate la cel mult 5 km de malurile lui. In aceasta zona s-au descoperit pesie 20 de necropole, cu aproape 650 de morminte, numar care permite o analiza complexa a practicilor funerare. De asemenea, se cunosc zec de aseza si cateva cetati (Par aia, Satu Nou, Coslugea, Novoselskot-Bestepe etc).

Topografia necropolelor. Comunitatile si-au ales ca locuri de inmormantare forme de relief diverse, in functie de zona; astfel, unele sunt pe maguri din balta (ex-Coslogeni Stelnica), altele pe terasele inalte ale fluviului (ex., Brailita) sau pe coastejp dealuri fir din apropiere (ex., Sam Nou, Canlia).

Cronologia. Am ales descoperirile funerare din sec. VI-III a.Chr. deoarece ele reprezinta un esantion cronologic cu trasaturi specifice, intrucat in prima jumatate a sec. II a.Chr. a avut loc un proces de schimbari fiindamentale in practicile funerare alegeto-dacilor. Spre exemplu, in zona analizata de noi, din see. V-III a.Chr., se cunose aproape 600 de morminte, tar din sec. II a.Chr - I a.Chr., deci tot din trei secole, doar 5 morminte.

Pe ansamblu, numarul mormintelor din sec VI-V a. Chr. este mult mai mic (probabil sub 100), fata de cel din sec. IV-III a. Chr. (peste 500).

Forma exterioara. Toate mormintele sunt plane: deocamdata nu s-au descoperit morminte tumulare princiare.

Numar de morminte in necropole. Acolo unde cimitirele n-au fost distruse si s-au intreprins sapaturi intense numarul mormintelor este destul de numeros, de la cateva zeci pana la peste 100 (ex., Bugeac II, Stelnica).

Rituri. Am luat in calcul 18 necropole, cu un total de 635 de morminte, din care 483 sunt de incineratie (circa 78 %) si doar 149 de inhumatie (circa 22 %). Mai mult, daca avem in vedere ca 144 de morminte de inhumatie se afla doar in trei necropole (Stelnica-113, Isaccea-26 si Giurgiulesti 1-5), inseamna ca in celelalte 15 necropole raman doar 5 morminte de inhumatie, fata de cele 351 de incineratie.

Ritualuri.De obicei, gropile mormintelor de incineratie sunt de forma rotunda sau usor ovala, putin adanci (0,30 - 0,60 m. acum); exista insa si gropi mari de forma rectangulara, ca pentru mormintele de inhumatie (ex., Coslogeni, Stelnica).

Majoritatea mormintelor de incineratie sunt in urne, de obicei cu "capac" din alte vase, intregi sau fragmentare, sau cu lespezi din piatra. De regula, s-au folosit ca urne vase getice, dar uneori sunt si recipiente grecesti, indeosebi amfore. S-a observat o atenta selectie a oaselor umane, rareori fiind amestecate cu resturile rugului, de obicei s-au depus putine oase incinerate.

Inventarul funerar este modest sau sarac, dar prezenta vaselor ceramice sugerea/a depunerea unor ofrande alimentare. Nu se pot emite concluzii asupra structurii pe sexe sau varste a defunctilor incinerati, intrucat exista doar putine analize antropologice.

Aprecieri mai relevante pot fi facute in cazul mormintelor de inhumatie. Astfel, cercetarile din necropola de la Stelnica au dovedit ca in aceeasi comunitate se practicau atat incineratia, cat si inhumatia, indiferent de sex si varsta, iar mobilierul funerar si forma gropilor sunt similare. in unele cimitire rarele morminte de inhumane sunt doar de copii mici (ex., Bugeac, Coslogeni). dar exi a si mari necropole doar de incineratie (ex. Canlia, Satu Nou). Doar intr-un singur caz exista o necropola mai mare cu morminte exclusiv de inhumatie, probabil numai adulti (lsaccea). Deocamdata, necropolele exclusiv de inhumatie (lsaccea, Giurgiulesti I) se dateaza in sec. Vl-V a. Chr.

Numarul mormintelor fara defunct (cenotafe) este foarte scazut dar el poa e fi si mai mic intrucat unele din ele pot fi si gropi cu ofrande. in lipsa unor analize antropologice pe loturi man de descoperiri nu putem sti, cu certitudine, cand in acelasi roormant erau depusi mai multi indivizi incinerati sau cand oasele aceluiasi individ s-au depus in mai multe urne. Doar in cateva cazuri s-au depus, in aceeasi groapa, indivizi incinerati si inhumati.

Consideratii finale. Cand am denumit «getice» aceste necropole aprec iez ca exista dovezile si argumentele necesare. Desigur, atunci cand se incearca identificari etnice pentru descoperiri arheologice exista factori de risc dar nici nu trebuie evitate asemene operatii cand exista dovezile necesare.

Practicile funerare sunt printre cele mai conservatoare obiceiuri, ele persistand o
vreme, uneori, chiar si dupa schimbarea credintelor. incercarile de a identifica etnia, defunctilor trebuie sa tina seama de ansamblul datelor - rituri si ritualuri, determinari antropologice, de categoria sociala, sexul si varsta defunctilor, de inventarul si ofrande|e existente etc., caci absolutizarea valoni unora si neglijarea altora duce la ipoteze si rezultate nerealiste.

De asemenea, obligatoriu trebuie sa se tina seama si de celelalte tipuri de monumente din zona: cetati, asezari, locuri sacre, ca si de informatiile scrise. Cimitirul nu este doar un spatiu funerar ci si unul comunitar, intrucat el reflecta depunerea, dupa deces a membrilor unei comunitati intr-un loc sacru. Cimitirul («comunitatea celor morti») si satul («societatea celor vii») formau o unitate pentru societatile arhaice; cu rare exceptii, membrii unor etnii straine nu sunt ingropati in cimitirul comunitatii.

Descoperirile arheologice din zona Dunarii de Jos evidentiaza faptul ca in jurul anului 500 a.Chr. ideologia funerara a getilor era deja constituita iar obiceiurile funerare bine structurate, acestea pastrandu-se relativ stabile peste trei secole.

Intrucat este vorba de necropole plane, fara amenajari deosebite, iar inventarul nu include piese de mare valoare ne sugereaza faptul ca aici a fost inmormantata populatia de rand. Inventarele si ofrandele mai numeroase si mai variate din unele morminte reflecta fie diferentierile sociale din comunitati, fie gnja deosebita acordata unor membri ai familiei.

Cercetarile arheologice din unele necropole din zona Dunarii de Jos demonstreaza indubitabil ca in unele comunitati getice o parte insemnata a membrilor lor erau inhumati si nu incinerati, din motive pe care inca nu le cunoastem.

In necropola de la Stelnica aproape jumatate dm defuncti au fost inhumati: este vorba de barbati si femei, de adolescenti si copii, cu ritualuri, inventar si ofrande funerare absolut identice cu cele ale incineratilor. Necropola de la lsaccea cuprinde numai inhumati, poate numai maturi, cu inventar si vase ceramice tipice getilor. Aceste descoperiri, ne arata ca in cadrul fenomenului general al incineratiei din lumea getica exista practici locale in unele comunitati.

Aceste descoperiri, ne demonstreaza ca astazi nu mai putem opera cu dihotomia ritului in aprecierea etnicitatii defunctilor din zona Dunarii de Jos in sec. VI-III a. Chr.: getii practicau incineratia iar scitii inhumatia.

Desigur, nu este in intentia noastra de a minimaliza prezenta scitilor in unele regiuni din zona Dunarii de Jos, fapt dovedit de unele descoperiri din Campia Dunarii, din partea central-estica a Dobrogei sau din pusta Bugeacului.

Putem insa afirma ca in zona limitrofa a cursului Dunarii de Jos toate categoriile de monumente - asezari, cetati, necropole - ne dovedesc prezenta masiva a getilor, care au reprezentat aici principalul factor demografic, cultural si politic in sec. V-III a.Chr.


Bibliografie selectiva

Bujor Ex., 1959 - Santierul arheologic Murighiol//MCA, 5

Bujor. Ex., 1959- Santierul arheologic Murighiol // MCA, 6

Conovici N., Matei Gh., 1999 - Necropola getica de la Stelnica-Gradistea Mare (jud. Ialomita). Raport general pentru anii 1987-1996 // MCA. Serie noua, nrl 1999 (2001)

Gergova D., 1996 - Obredot na obezsmartiavaneto v drevna Trakia //Sofia

Irimia M., 1983 - Date noi privind necropolele din Dohrogea in a doua epoca a fierului //Pontica, XVI

Levitki O., Haheu V., 1999 - Necropola hallstattiana tarzie de la Giurgiulesti // In:
honorem Ion Niculifa, Chisinau

Mitrea В., Preda С., Anghelescu N., 1961 - Sapaturile de salvare de la Satu Nou. Cimitirul geto-dacic 1//MCA, 7

Protase D., 1971 - Riturile funerare la daci si daco-romani // Bucuresti

Simion G., 1976 - Les Getes de la Dobrudja septentrionale du VI-au l siccle av n. e. // Thraco-Dacica, I

Sirbu V., 1983 - Campia Brailei in secolele V - III i.e.n. Descoperiri arheologice si
interpretari istorice // SCIVA, 34/1

Sirbu V., 1993 - Credinte si practici funerare, religioase si magice in lumea geto-dacilor // Galati-Braila

Sirbu V., 2000- Credinte si practici funerare si sacri ficiale la geto-daci (sec. V a.Chr

- /p.Chr.) // Istros. X Iosiliu I. Topoleanu F. 1998 - Necropla de la lsaccea (sec VI-V i.e.r) //Symposia Thracologica, 7

<<Назад   Вперёд>>  
Просмотров: 2779


© 2010-2013 Древние кочевые и некочевые народы