загрузка...

Ceramica Cucuteni de tip С a rāmas izvorul esential pentru cunoasterea fenomenologicā a problematicii legate de originea, cāile, momentui si etapele de pătrundere a unor populapi străine mediului civilizatiilor agrare sud-est europene*.

Onginea ceramicii C, în genere, s-a căutat fie la periferia arealului culturii Cucuteni- Tripolie, fie în teritoriile aflate la est sau nord, mai puţin la vest de acesta. Tipologia ceramicii Cucuteni C a pemiis o împărfire in două specii. CI cu decor pectinat sau imprimat si СII cu snur răsucit sau înfăsurat (Nestor, 1959,252-259; Zur Periodisierung, 53-58), impărţire care sugerează diferenţieri culturale (Nestor, Zaharia, 1968, 25). Aceste criteni au dus la detasarea a două specii, prima ce foloseste ca degresant pisată, si a doua, de sinteză dintre ceramica Cucuteni C si cea pictată (Roman, 1986, l4-30)

In studiul ceramicii Cucuteni de tip С s-a avut în vedere tipologia formelor, surprinse in succesiunea lor cronologică de la Cucuteni A3 Ia Cucuteni B: pahare si căni, cu corp globural si găt scund, decorate cu adăncituri, butoni, proeminenţe, precum exemplarele a de la Hăbăsesti-Holm (Dumitrescu, 1954, 393, pl. CXI/14) sau Dumesti-Intre Pâraie; cana cu toartâ sub buză de la Tomaševka (Passek, 1935, pl. XIII/10; Passek, 1949), in cultura Cernavodă I forme similare apar la Ulmeni-Tîusanca (Dodd-Opribescu, 1981, 521, fig. 7/3) ele араr rar si in Horodistea-Gordinesti, la Carniceni-Pe Coastă: boluri forme freevente în Cucuteni-Tripolie, cu buza ingrosată sau plată, vor cunoaste aspecte decorative tipice ceramicii C. rar si decorul cu mici butoni au repousse, consemnati prima dată in etapa Cucuteni A-B la Corlăteni-Pe ?arină (Nestor et alii. 1951. 72) de la Dumesti-Intre Păraie; craiere, sunt formele cele mai frecvente, definite astfel datoria deschiderii man a gatuluî, ingustat la bazî si a corpului bombat, de obicei decorate pegît si umăr, cu dimensiuni ce păstrează un rapon constant intre inălţime si diametral vaselor; castroane, de obicei cu buza tăiată drept si decorată cu crestaturi, precuri castroanele cu gătul trompetiform si соrt bombat de la Dumesti-Intre Păraie. Fedesti Cetătuie forme cu peretele mai putin profilat se cunosc si la Sărata Monteoru (Dodd Opribescu, 1981, fig. 3/1-2): tipsii cu pereţii drepti, forme apropiate de farturia cucutcniană, in varianta cu crestături pe buză: vase cu gatul inalt si corp bombat cunoscute, cu buză decorata si gătul inalt, decorate uneori cu alveole trasate neglien pe buză. ca la Poienesti-Dealul Teilor (Vulpe, 1953, 255, fig 20/2). De asemenea unele linguri, precum exemplarul de la Hăbăsesti-Holm, cu coada terminată unghiular modelată din «pastă primitivă», pe margine cu crestături (Dumitrescu, 393, pl. CVIII 5). Tipologia presupune realizarea unei succesiuni de forme, iar fiecare formă cuprinde subvanante si variante, unelу contemporane surprinse sincronic si in alte statiuni, altelt datate cronologic anterior, precum cele specifice culturii Precucuteni sau ulterior formei specifice unei secvente cronologice, transmise culturii Horodistca-Erbieeni-Gordinesti, surprinse diacronic in statiuni datate mai timpuriu sau mai tărziu in raport cu asezarea in discutie.

In raport cu cele două categorii ceramice. Cucuteni C si pictată, specia de interferent se leagă, cum am amintit deja, mai ales de ceramica Cucuteni prin: compoziţia pastei ce nisip, arderea semi-oxidantă, forme ceramice si motive ornamentale, ove, spirale, uneor apar protome zoomorfe, diferite proeminenţe chiar si acoperirea unor registre cu culoare - vopsirea (Schmidt, 1932, 81) si mai puţin de ceramica С prin: calitatea pastei, arderea scmi-reducăioare si prin tehnica de ornamentare.

Un alt criteriu dc analiză a originii ceramicii si de stabilire a unei succesiuni cronologice porneşte de la decorul ceramicii Cucuteni de tip C. In perioada A, subfazek A3-A4, etapele finale, pe aceste forme predomină inciziile sau impresiunile, adesea zgârieturile sunt executate cu un instrument-pieptene. Decorul acoperâ uneori doar buza, cu crestături sau alveole, cel mai des gâtul si umărul vasului, mai rar resral acestuia. In fazele A-B si В sunt prezente motivele numite cu «şnur înfâsurat sar împletit», dar si incizii, striuri, la care se adugă proeminenţe, pastile, perechi de butos nu însă obturaţi.

Prezenţa în inventarul ceramic din întreg arealul civilizaţiilor Cucuteni sau Tripola a unei categorii cu trăsături distincte, dar mult diferite in raport cu complexele ceramicii cucuteniene, a favorizai direcţii diferite de interpretare, rămase si azi deschise. Preponderenţa netă a elementelor de inventar cucuteniene, cu deosebire a ceramicia nu excite însă pe aceea de tip C. Lărgirea câmpului de discuţie si asupra ceramicii de interferenţă, între speciile Cucuteni si de tip C, credem, a deschis noi perspective pentru cunoaşterea fenomenului cultural respectiv. Raportul dintre purtătorii ceramicii de tip C si populaţia Cucuteni, prin preluarea reciprocă a unor practici tehnice, duce presupunerea unei coabitări îndelungate.


Problematica acestei ceramicii se leagă, cum am precizat si analizat in acest capitol. In primul rând de cunoaşterea populaţiilor care au vehiculat-o, de posibilitatea de a stabili pentru aceasta o apartenenţă culturală. S-a încercat raportarea unor forme ceramice cu altele similare din cultura Cernavodă I. Reamintim din nou prezenta în ambele areale a speciei finisată la exterior cu un strat de angobă. In Podişul Bârladului apare la Chetresti-Pe Deal, Dumesti-între Pâraie si in A-B la Husi-Centrul Orasului. Se anticipează astfel un eventual aport al culturii Cernavodă I la vehicularea elementelor străine, deci si al dccorului snurat in aria cucuteniană, presupus incă de la sfărasitul fazei Cucuteni A, dar argumentat doar pentru Cucuteni A-B (Morintz, Roman, 1968, 47 st urm.; Nitu, 1977, 154).

Un alt raport trebuie stabilit si cu culturile vecine, care au renunţat deja la decorul prin pictură, între care Cernavodă I, menţionată deja, dar si Românesti-Tiszapolgar. Gomesti-Bodrogkcresztur s.a., care au transmis probabil formele mici si mijlocii decorate bogat cu proeminenţe.

Studiul ceramicii Cucuteni de tip С poate surprinde transformarea treptată, in etape succesive, a ceramicii neolitice si eneolitice, trecerea acesteia de la specificul ceramicii cucuteniene si tripoliene, de foarte bună calitate, la ceramica culturii Horodistea-Erbiceni-Gordinesti.


Bibliografie

Zur Periodisierung, 1960 - Zur Periodisierung der spaten Zeitschtufen des Neolithikums in der Rumănischen Volksrepublic // Dacia, 4

Nestor L., 1959 - Cu privire la periodizarea etapelor târzii ale neoliticului din RPR //SCIV.10, 2

Nestor L., Zaharia E., 1968 - Sur la periode de transition du Nėolithique r lăge du bronze dans laire des civilisation de Cucuteni et Gumelniţa // Dacia, XII

Roman P., 1986 - Aşezări cu ceramică snurată din Tracia, Macedonia, Thessalia si raporturile lor cu evoluţia culturală din regiunile carpato-danubiene // Thraco-Dacica, VII, 1-2

Dumitrescu Vl. si col., 1954 - Hăbăsesti //Bucureşti

Passek T.S., 1935 - La cėramique Tripolienne // Moscou-Leningrad

Passek T.S., 1949 - Periodizacija tripol'skich poselenij (III-II tvsjaceletija d.n e.) // MIA, 10

Dodd-Opriţescu A., 1981 - Ceramica ornamentată cu şnurul din aria culturilor Cucuteni si Cernavodă // SCIV, 32, 4

Nestor L., si col., 1950 - Săpăturile de pe şantierul Valea Jijiei (Iasi-Botosam-Dorohoi)
in anul 1950 //SCIV. II. 1

Vulpe R., 1953 - Săpăturile de la Poienesi din 1949 //Materiale. I

Schmidt H., 1932 - Cucuteni in der Oberen Moldau, Rumânien. Die bejestigte Siedlung mit bemalter Keramik von der Stein kupferzeit in bis die vollentwickelte Brozezeit // Berlin-Leipzig



*Cănd ne referim la ceramica de tip С nu consideram, neapărat, importul acesteia în mediul civilizaţiilor Cucuteni sau Tripolie. Ea se putea realiza in cadrul comunităţilor cu ceramică pictată, de cei care păstrau tradiţia unor zone cultural-geografice diferite.
<<Назад   Вперёд>>  
Просмотров: 5588